luni, 21 decembrie 2009

2.2 final destination




Si ca sa inchei cu Mumbai, mai sus sunt poze facute deasupra orasului. Chiar inainte sa intri propriu-zis, multe movile-dealuri, verdeata si, ce m-a amuzat cel mai tare, intre mai toate baracile si pomii inghesuiti, se vedea mare si colorata o statuie albastruie. Ceea ce apoi incepe sa ti se para relativ normal, pentru ca totul e un amestec alandala de praf, chestii in constructie/deconstructie si multe culori.

Urc in tren, Inaltimea lui se sfieste sa stea langa mine pe bancheta. Clasa I arata cam asa: vagoanele cu compartimente din personalele noastre de clasa a 2a, cu niste banchete intinse ca de cuseta deasupra lui, fara usa care sa te separe de coridor, iar pe cealalta parte a coridorului niste mini banchete puse fata in fata, care se extind si se fac din nou saltea de cuseta. si inca 2 saltele deasupra. Sunt inclusiv oameni care isi desfac patura si se culca cate 2 pe sus pe acolo. (Trenurile de alaturi, unde evident erau clase de calatorie inferioare, sunt intesate cu oameni, sunt maini si nasuri care ies prin gratiile de la geam, in statii se odihnesc in fund pe treptele pe care stau in picioare in mers. Nenea din fata mea, povestesc mai jos ce e cu el, ma intreaba amuzat daca la mine acasa sunt trenuri din astea) Avand in vedere ca peisajul e destul de gri intre statiile de tren, in afara de cortulete, movilite si cate un copac exotic pe ici colo, cu ochii picandu-mi in gura de somn, mi-am prins bine geanta si geaca sub umar si mi-am pus capu pe ele sa trag atipesc. Din 10 in 10 min trece cineva pe coridor:
Tea?
Sanwiches?
Icecream?
Tea?
Coffee?
Icecream?
Si din 20 in 40 de min cineva care in traducere ar suna:
Ne dati si noua ceva?
Le multumesc, m-au ajutat sa stau de veghe. :P Mai putin bataia in geamu de care ma lipisem cand oprisem in una din statii. Dincolo, un copilas de vreo 7 ani care imi arata toti dintii pe care ii avea/nu avea in gura si imi facea semn sa ii dau ceva. Explica-i ca nu primeste. Apoi gandeste-te cum ii explici ca si daca ai vrea, e un geam mare si nedeschizabil intre voi. Vreo 5min.

Intre motaituri, fragmente de discutie in engleza... restu, nu prea ai cum ghici care din limbile locale daca esti necunoscator ca mine. Un nenea din fata mea ma intreaba de unde sunt, raspund Romania si i se lumineaza fata. That's a first :P
Imi spune ca el e britanic. Adica a plecat din India acum mai bine de 40 de ani, cand era mai tanar ca mine. Acum venise, insotitit de o indianca cam de aceeasi varsta, sa isi viziteze rudele de aici. Face asta constant. Ulterior aflu ca asa fac mai toti NRI (non-resident indian). Vin si isi rasfata rudele de aici o data sau de 2 ori pe an. Si cu totii, si cei ramasi aici si cei plecati, sunt mare avizi de calatorit. In tara asta cat un continent, in afara, oriunde. Sa mearga la mare reprezinta in general sa mearga macar intr-un alt stat al Indiei. Si tot asa.
Intr-un final, dupa doar 20 de secunde in care se asezase cu sfiala langa mine, Inaltimea lui imi face semn ca tre sa coboram curand. Din nou imi ia toate bagajele, pana imi pun eu geanta pe umar ia el pana si sticla de suc de pe bancheta.
Iesitul din gara - din nou halucinant. Un haos care misuna. Din nou vaci si rickshaw de care te feresti din toate partile. 2 oameni care pareau a fi politisti cu niste ciomege in mana. la propriu. si pareau pregatiti sa puna repede ordine daca se dezordona haosul.
Oprim dupa vreo 5 min la un rickshaw, se negociaza ceva, Inaltimea lui imi aseaza lucrurile inauntru si imi face semn sa urc. AAAAAnd here we go :)))
Te pregatesti sa tragi aer adanc in piept, ca dup-aia vine numai praf. te izbeste tot aerul prafos de afara pe fata de te gandesti daca o sa iti ajunga sapunul apoi. Si slalomuri, claxoane si semi claxoane la fel de des pe cat un om misca usor mana pe volan. Si soferu sta aproape turceste pe scaunelul din fata. Alt slalom, n aproape-accidente, ocol, depasire, alunecat, ferit, bagat in fata, trecut razant pe langa, cotit brusc printr-un soi de gang si - tre sa incercati musai - apoi se opreste. Se coboara, se plateste - presupun ca in functie de negocierea de dinainte sa urcam, pentru ca aparatu de taxat nici nu a fost pornit.


Photobucket


Mergi cativa mentri, intri din nou sub un soi de gang, scari, vreo 2 etaje, apoi usa - cu gratii care se zavoresc in exterior - ca la toate celelalte usi, un fel de poza-icoana deasupra ei, se scoate un soi de chei, se deschide si... the new home.
Intri si... e mai mare decat te asteptai, arata bine, nu tre sa mai cumperi mobila sau alte chestii, are de toate, ventilatoare - cate 1 in fiecare camera, unde spatiul e mai larg (pt ca e destul open space in tipurile astea de ap) cate 2, mai e si cate un aer conditionat - later one, privind in ap vecine sau de vizavi, observi ca e relativ standard cam tot aranjamentul. Inaltimea lui se fataie din camera in camera, tu lasi in camera indicata ca ar fi a ta geanta si ce mai ai. Il intrebi de toilet, te rogi sa inteleaga ce vrei, iti arata. Intri si te uiti unde ar trebui sa fie intrerupatorul... peste tot, ca in mai toate camerele, sisteme tot mai mari si mai complexe cu cate 3-7 intrerupatoare, o priza ciudata si o rotita. Te uiti incurcata de la el la Inaltimea lui. Apasa pe fiecare intrerupator in parte. Incerci sa ii explici ca degeaba, ca se vede ca nu e bec in baie. Fuge in baia de serviciu, il ia pe cel de acolo, il aduce aici si continua cantatu la pian pe intrerupatoare. SI s-a facut lumina. Intri si... bine ca ai tinut minte si ai avut din reflex la tine in buzunar servetele - aici e dus alaturi sau un robinet, nu hartie igienica. Un pic cam praf pe toate. Ah, si nu ai luat domestos, ajax sau orice altceva in bagaj. Ok, se vor face toate astea.
Iesi, chiuveta e pe holu de langa baie, un fel de budoir, unde e si masina de spalat - cum s-o folosi si soiu asta de masini de spalat? Inaltimea lui iti pune 2 sticle cu apa la frigider. Observi ca ai aparat de filtrat apa. Bun.
Apoi iti mai arata cum sa dai drumu la ventilatoare si da sa plece. Te vede incurcata si bajbaind. Vorbisesi inainte sa cobori cu seful - din nou te-ai trezit cu un tel lipit de ureche - iti spusese ca vine el pe la 8 sa te ia sa mananci, dar nah, mai sunt aproape 2 ore pana atunci. Inaltimea lui face semne si incearca sa molfaie o engleza cu you stay, I go - exemplul perfect de gesticulatie monkey see-monkey do. Pleaca.
Te asezi pe pat si incepi... bun, acu am ramas singura, locu asta e un haos, tel meu nush de ce nu ma lasa sa sun in Ro, doar sms. Si sunt singura. Si nu stiu pe nimeni. Si cel din organizatie cu care vorbisesi in ultimele saptamani pe net si la tel nu e in oras. Si cum sa ii suni pe ceilalti din organizatie ale caror nre le salvasesi cand tel tau da sms-uri? Si :(((( cine m-a pus pe mine sa vin tocmai aici?? Si daca puca drobu de sare?? SI tre sa rezist macar juma de an? Si fetele celor de la aeroport - cam toate categoriile pe care ti le-ai dorit acolo - sunt in capu tau, ei cei care te fac sa te simti confortabil si safe si ok si tu ai lasat-o pe maica-ta sa planga ca pleci si ai venit aici si... unde e aici? si ce faci tu acum?
Slap, slap! Pull yourself together, grow a pair, ti-ai dorit experienta asta!
Te duci inapoi in baie - nu, cada asta va fi folosita doar dupa curatenie. Cateva haine de fata. Ok, deci am o colega de apartament sau o fosta locatara uituca rau. Folosesti chiuveta cat poti de mult si de eficace. Schimbi bluza de pe tine, te improspatezi un pic, vezi ce mai scoti din geanta. De fapt, scoti ceva din geanta? Daca in urmatoarele 5 ore pica totusi drobu de sare si faci pe dracu in patru si sari inapoi in rickshaw inapoi in aeroporturi?
Mai inspectezi putin locul si bate cineva la usa. Vazusesi mai devreme un soi de administrator tinerel care intreba pe cineva din ap vecin daca e totul in regula, daca au probleme cu cazarea daca etc. Evident, in engleza, altfel nu ghiceai. Poate e cineva de al organizatie? :D Deschizi usa, nu si gratiile - nu, nu, nu, nu... NU!
O fata de om la vreo 30 de ani, natural si relaxat care se uita la tine si nu intelege reticenta. Aduni glandele vocale si scoti un "iiiessss?" Zice ceva - prea incet ca sa acopere sangele din creier si inima din piept. Te incrunti, el mai zice o data cum il cheama si te intreaba pe tine daca esti persoana care esti, parca incepand si el sa fie incurcat de incurcarea ta. A, viitorul - pardon, actualul - sef. 3 secunde si iti dai seama cum il tii dincolo de gratii si uitandu-te chioras. Te apuci sa tragi de tot ce pare ca trebuie sa tragi ca sa se deschida, il inviti inauntru. Se linisteste si el, urmeaza clasicul salut (ma rog, ulterior am descoperit ca e clasic) - o strangere de mana si un aproape pupat pe un singur obraz.
Pai, have a seat
Pai, water?
Aaa, My trip was ok (intrebase?)
Mai zice omu 2 vorbe, da ce? eu, sa stau locului? Gasesc salvarea in a ii arata obiectele pe care ma rugase, daca sunt amabila, sa i le aduca, cateva mostre de ceramica si olarit traditionale romanesti. Bun - subiect de discutie. Se mai rarefiaza aerul. Apoi plecam sa mancam la un restaurant aproape. Pe drum imi mai arata una alta - de unde imi pot lua mancare ok, de unde alte chestii, mai intreb eu, mai raspunde el.
Restaurant - primul contacta adevarat cu mancarea indiana:
aperitivul - un platou cu niste bucati de pui care aveau oaresce pete albastrui, dupa consistenta era piept, evident picant - dar picantul lor nu e tocmai picantul nostru. iar in cazul asta era usor iute. niste legume alaturi. dupa cateva bucati, sunt aproape satula. asa ca, fireste pt ei, urmeaza felul principal de mancare :))
buttered chicken? cred ca asta era, pt ca si cand am intrebat apoi pt confirmare mi-a sunat la fel. Incep sa descopar cam cat simtul umorului are seful meu, partial cred ca intentionat a comandat asta, ca sa se amuze el. Imaginati-va bucatele de pui innecate in sos si alte chestiute. Mancate cu mana. Rupi un fel de lipie subtiire si moale si calda ca o clatita, aduni mancare in ea si musti. ei cum sa nu te mozolesti? si cum sa nu distrezi audienta. prefer sa nu ma uit la celelalte mese, un om amuzat e enough for now.intrebari despre India, despre Romania, despre job. Se pare ca acum e o perioada ceva mai relaxat aici, iar la munca totul merge bine, deci nu voi fi f stresata din punctul asta de vedere.
Drum inapoi acasa, din nou cateva repere zonale, primul deschis singura al usii. Inapoi in camera mea. Nu am asternut, nu mi-am adus de acasa sa nu ma car cu el, am zis ca o sa cumpar aici. Deci incropesc ceva dintr-un prosop de plaja si alte prosoape, afara sunt vreo 19 grade deci patura nu e nevoie. ma asigur ca e totul inchis bine - usi, ferestre si hai sa incercam sa dormim.


Photobucket Dupa o privire aruncata (de) pe balcon catre lumea pe care tocmai o incep. Pentru ca exact asta fac.


p.s.: Doar ca eu acasa ma culc pe la 1-2 noaptea, adica 4-5 dimineata aici, India fiind cu 3h jumate inainte. Deci somn cam ioc si ala cam spre dimineata. Om vedea apoi acomodarea cat de repede se desfasoara

3 comentarii:

  1. "Clasa I arata cam asa: vagoanele cu compartimente din personalele noastre de clasa a 2a" - nu stiu de ce, dar ma amuza teribil :D

    Sa vina continuarea! Namaste!

    RăspundețiȘtergere
  2. asaaa... :)
    abia astept sa ne povestesti primul weekend :)

    RăspundețiȘtergere
  3. stai ca la mine e aproape week-end perpetuu la ce fun poa' sa fie uneori.
    multumesc de semne. vad ca e bine funny, chiar si cand e haz de necaz. asa ca funny will be :)
    va pup

    RăspundețiȘtergere