luni, 1 noiembrie 2010

The "road" part in the "road trip"





Acum 2 ani si jumatate ne incumetam intr-o echipa de 3 la un drum cu masina Bucuresti-Sofia-Bucuresti in vreo 26 de ore. Incluzand si scopul vizitei de lucru, care insemna o intalnire de 3-4 ore legata de publicarea unor carti.
Am reusit sa facem calatoria, am reusit sa ne si oprim pentru cafea, pipi, amenda, pranz, cina si sa colindam stradutele din centru vreo 2 ore, sa mi se fure vreo 50 de... moneda Bulgariei.

Ce nu am reusit prea bine a fost sa pricepem limitele de viteza impuse chiar daca era un drum cel putin national si ocolea in mare parte orasele, acestea variau intre 30-60-50-40 si, spre disperarea celui care facea pe soferul si e nitel vitezoman, tipetele mele si ale celeilalte colege cand zaream o pancarta cu 70 sau 90 si izbucneam cu "maaaama, 70! calc-o cat poti!". el nu gusta mereu gluma :P asa ca a indraznit o plusare cu 10-15km/h peste limita si, evident, am primit amenda, desi masinile cu nr bulgaresc zbarnaiau depasindu-ne. Insa noi aveam nr de Romania, asa ca trebuia sa ne vedem lungul masinii, dle.

Una peste alta, ne-am simtit mai bine cu gandul la drumurile interorasenesti din Romania de exemplu. A fost paradoxal, dar am simtit o gura de oxigen cand am trecut granita inapoi in Romania si am simtit asfalt natal sub roti.

Eeeei... acum ma gandeam cum s-ar fi simtit colegul-sofer daca ar fi fost in o bucata din recentul meu road trip. Pana in Delhi am parcurs distanta pe autostrada principala Mumbai-Delhi deci boboc pana spre Delhi unde se contruia in prostie fix prin mijlocul autostrazii si deviai la fiecare 2 km.
Insa bucata Delhi-Amritsar pe care o printasem mandra inainte sa plecam la drum si era afisat sub titulatura de national highway avea cred in proporti de 90% limita de viteza 50, am scapat la mustata de o amenda pentru ca demarasem nitelus tare de la popasul pentru pranz. Si, vorba lui Christian, chiar daca am fi avut o limita mai mare de viteza, ce conteaza cand probabil 70% din drum treci prin marginea oraselelor de diverse dimensiuni si e pana in buza benzii tale e plin de tarabe, vaci, copii, biciclete. Completarea mea a venit si legat de faptul ca faceau lucrari de dezvoltare/ imbunatatire pe unele bucati de drum la fiecare cativa de km, de unde rezulta transformarea celor 2 benzi in una singura, si aceea nu tocmai complet asfaltata. Bulgaria a palit in a fi exemplul cel mai elocvent negativ in momentele alea.

Iar introducerea in fraza "bai, nu stiu, dar in Romania..." a fost una dinre cele mai apasate. In India o folosim probabil toti romanii destul de des mai ales la inceput. Si in general e in sens pozitiv pentru Romania. Probabil ca nu o sa ma mai plang prea tare de calitatea drumurilor de acasa. Inda nu deloc. Pentru ca si in India, dupa 1 an, inca mai am momente in care ma apuca revolta apropo de aceleasi 2-3 drumuri din oras care trec prin tot felul de transformari care la final iti dezamagesc asteptarile. Rau.

Si uite asa am facut 230km in 6ore si ceva (un singur popas de 10min) si in felul asta am ratat ceremonia d einchidere a granitei cu Pakistanul, care s eintampla in fiecare dupa-amiaza si care, aparent, este "quite some show".

Ah, da, si era impanzit de "For accidental help, call..."
Adica voi incercati-va norocul, poate din greseala va ajutam :)) Partea funny-trista e ca dupa un timp stii ca asa si cam e :))

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu